De ce să fii technical writer

Orice meserie se poate învăța dacă depui efortul, dar dacă te regăsești în lista de mai jos o să îți fie mult mai ușor ca technical writer.

  • Ai talent la scris și la editat.
    Prima parte era evidentă, a doua mai puțin… și eu aș zice că talentul la editat e chiar mai important decât talentul la scris. Dacă poți să compui un text care explică un proces sau un concept, după care să îl reformulezi până nu mai are urmă de ambiguitate sau vreun cuvânt inutil, atunci e posibil să îți fi găsit meseria ideală.
  • Știi foarte bine o limbă străină (in general engleza, dar ocazional mai apar și joburi pe germană, franceză sau română).
    Aici e clar – dacă scrii la fel de bine ca un nativ, deja ești mai bine poziționat decât 90% din candidați.
  • Știi gramatică (și te și interesează să scrii corect gramatical).
    Mai exact, e important să înțelegi logica gramaticii și să poți urma un ghid de stil, chiar dacă nu îți mai amintești ce înseamnă o apoziție. Nici măcar nu e neapărată nevoie sa știi la perfecție gramatica limbii străine în care scrii – majoritatea conceptelor sunt aplicabile (aproape) universal.
  • Ești atent/ă la detalii.
    Da, asta e un clișeu și apare în atât de multe anunțuri de joburi, dar in cazul asta e chiar important. In documentația tehnică toate mărunțișurile contează, de la descrierea celei mai mici bife până la aranjarea documentului în pagină și spațierea dintre rânduri. Un manual nu va arăta niciodată profesionist dacă e scris pe fugă.
    P.S. Să nu ai niciodată încredere în ce primești de la alte echipe. Pe ei mai mult ca sigur nu îi interesează dacă fereastra aia se numește Rules sau Rule, dar ție își pasă.
  • Poți să comunici eficient cu oricine.
    Nu întâmplător oamenii care fac jobul sunt cunoscuți și sub numele de technical communicators. Rolul tău e să obții niște informații și pentru asta trebuie să știi cum să abordezi oamenii. Dacă apari neanunțat la biroul colegului super-ocupat, e foarte posibil să nici nu afli ce te interesează, și să și pici pe ultima poziție în lista lui de priorități. Pe de altă parte, dacă ai nevoie de un demo live și colega îți propune să te limitezi la două propoziții într-un mail… aici trebuie să se vadă puterea ta de convingere.

De ce să nu fii technical writer

Technical writingul este o meserie foarte interesantă… dar asta nu înseamnă că e potrivită pentru oricine.

Deci, e posibil să nu ți se potrivească jobul ăsta dacă:

  • Cauți un job creativ.
    Când scrii documentație tehnică e o greseală să fii prea creativ în exprimare – textul tău trebuie să urmeze niște standarde clare, iar utilizatorul vrea să știe cum se folosește softul tău, nu să citească metafore și epitete. În plus, există șanse mari ca utilizatorii documentației să nu fie vorbitori nativi de engleză, caz în care cuvintele prea sofisticate o să îi încurce în loc sa îi ajute.
  • Ești complet asocial/ă.
    Nu, nu e nevoie să fii BFF cu toată firma, dar tot jobul ăsta se învârte in jurul comunicării (de altfel, domeniul în sens larg este cunoscut drept „comunicare tehnică” sau „technical communication”). Trebuie să fii capabilă să te înțelegi cu toată lumea, și mai ales să găsești abordarea corectă în fiecare caz pentru a obține informațiile de care ai nevoie. (Ca să fim sinceri până la capăt, în foarte puține firme documentația este considerată o prioritate, deci de multe ori va trebui să dai din coate pentru a face rost de tot ce ai nevoie. Nu e un domeniu potrivit pentru oameni excesiv de timizi.)
  • Ești complet atehnic/ă.
    În funcție de firmă, asta poate să fie un dezavantaj sau poate chiar să te scoată complet din calcul. Chiar și atunci când documentezi strict partea funcțională a unei aplicații, tot va trebui să te ocupi și de chestii mai tehnice. De exemplu, multe firme au un singur technical writer, deci va trebui să fii propriul tău suport tehnic și nu o sa ai la cine să fugi imediat ce vezi o eroare. Dacă firma are nevoie de documentație pentru un SDK, nu vei avea nici o șansă dacă tu ai auzit de variabile doar la matematică și nu știi ce e o metodă.
  • Vrei să fii în centrul atenției
    Technical writerul este în general omul din umbră. Șansele să obții o statuie în fața firmei sunt minime, munca ta va fi remarcată mai ales când ratezi ceva, iar alte echipe vor primi mai multe laude chiar și dacă proiectul a avut succes.

Cum ajungi technical writer în România?

Să zicem că te-ai lămurit ce înseamnă meseria asta și ți se pare interesantă. Câte șanse ai să te angajezi în domeniu în România? Destul de multe, în momentul de față, din două motive:

  • Industria este foarte mică – la ultima mea numărătoare, pe LinkedIn erau cam 100 de technical writeri în vreo 50 companii și, chiar luându-i în considerare pe care care nu au profil, tot nu se ajunge la un numar prea mare.
  • In România nu există nici un curs de technical writing în învățământul superior*, iar singura diplomă oarecum relevantă de care știu eu este cea de master în Teoria si Practica Editării de la Facultatea de Litere din București.
    (* În afara sistemului de învățământ, există GuideTC, o firma care ofera traininguri în domeniu, printre care și unul de „bazele technical writingului”. Nu am interacționat cu ei, deci nu știu nimic în afară de faptul că există.)

Pe scurt, multe companii nu își prea permit să aibă pretenții și, daca ai experiență transferabilă, ai mari șanse să convingi pe cineva că esti candidatul potrivit.

Experiența relevantă

Din ce am văzut eu (pe LinkedIn si la fostii sau actualii mei colegi), majoritatea technical writerilor care lucrează în momentul de față in România au background în:

  • Traduceri
  • Jurnalism
  • Content writing
  • Redactare de carte
  • Învățământ
  • Training
  • Domeniul de activitate al firmei angajatoare (adică background în finanțe pentru firmele care fac software financiar, absolvenți de Politehnică pentru firmele care au nevoie de documentație de API, etc).

Limba engleză

În majoritatea cazurilor, o limbă straină (în general engleza) este o cerință obligatorie – de câțiva ani de când urmăresc anunțurile de angajare am văzut un singur job care presupunea documentație scrisă în română. Și când zic „cerință obligatorie” mă refer la limba vorbită la perfecție, aproape de nivelul nativ – clienții care îți citesc documentația nu trebuie sa își dea seama ca a fost scrisă în România (sau în India, sau în Ungaria, sau…), trebuie să se poată concentra asupra informațiilor din ea fără să se blocheze în greșeli gramaticale sau întorsături de frază ciudate. (Da, da, „toți românii știu engleză” – așa aveam și eu impresia acum câțiva ani. Între timp, mi-am dat seama că foarte mulți candidați își supraestimează abilitățile…)

 

Ce înseamnă technical writing?

Meseria de technical writer începe să devină din ce în ce mai populară în România, dar puțini oameni chiar știu ce presupune. În ultimii câțiva ani am primit nenumărate priviri confuze, așa că mi-am facut o listă de explicații standard, in funcție de audiență.

Explicația pentru părinții mei: Știi că atunci când primești un mixer nou ai instrucțiuni de folosire? Ei, cam aia fac eu, numai că nu le traduc prin Google Translate din chineză.

Explicația pentru prietenii mei: Știi helpul de la Word? Ei, cam aia fac eu, dar pentru alt soft.

Explicația pentru colegii mei: Știi specificațiile pe care le scrii tu? Eu le traduc în ceva ce poate fi înțeles de client.

Explicația pentru candidații pe care îi intervievez: Treaba noastră e să le explicăm utilizatorilor ce face aplicația noastră – ceea ce poate include instrucțiuni de instalare, configurare, administrare și/sau utilizare propriu-zisă.

Și acum pe bune… ce faci în fiecare zi?

În ciuda numelui, partea de scris efectiv este un procent mai mic decât ați crede… foarte pe scurt, pașii sunt cam așa:

  1. Cercetare. Aici aduni informații din toate sursele posibile (documente pierdute pe intranet, specificații pe wiki-ul intern, mailuri forwardate, ideea genială a programatorului de la etajul 2, și asa mai departe).
  2. Structurare. Aici pui cap la cap informațiile de la pasul 1, într-o structură care are sens.
  3. Editare. Aici citești și reformulezi și citesti iar și reformulezi iar, până când totul e fix atât de concis și de clar cât trebuie.
  4. Publicare. Aici opera ta ajunge la clienti!

Bonusuri:

  • Testezi dacă aplicația chiar funcționează cum scrie in specuri.
  • Loghezi buguri când descoperi că nu.
  • Te enervezi dacă programatorii au folosit un termen greșit în interfață
  • Te bucuri dacă descoperi că au niște standarde pe care le urmează…
  • …sau scrii chiar tu standardele.
  • Înveți să traduci din romgleză, frangleză si chingleză într-o engleză literară (dar nici prea literară, nu suntem Shakespeare).
  • Te bucuri când în sfârsit o să reușești să reformulezi ceva în cel bun mod.
  • Te enervezi când clientul îți loghează un bug despre o funcționalitate care nici măcar nu era menționată in specificații.